Gamă variată de consultații

  • Măsurarea acuității vizuale (AV)
  • Autorefraktometrie (depistarea viciilor de refracție)
  • Prescriere de ochelari
  • Prescriere, consiliere și adaptare lentile de contact
  • Testare simț cromatic (testare vedere culori)
  • Tonometrie (măsurarea tensiunii intraoculare)
  • Biomicroscopie pol anterior
  • Fund de ochi
  • Gonioscopie
  • Retinofotografie (în retinopatie diabetică, hipertensiune arterială, glaucom, etc)
  • Angioflorografie (în retinopatie diabetică, boli vasculare retiniene, etc.)
  • Biometrie (măsurarea puterii dioptrice a cristalinului în vedere operației de cataractă)
  • Ecografie oculo-orbitară (în dezlipirea de retină, hemoragii vitreene, etc.)
  • Pahimetrie (măsurarea grosimii corneene, în glaucom, operații refractive)
  • Microscopie speculară (aprecierea rezistenței corneene în vederea operației de cataracta)
  • Tomografie în coerență optică – OCT (boli retiniene, glaucom)
  • Perimetrie computerizată (depistarea și monitorizarea glaucomului, diverse afecțiuni neurologice, etc)
  • Tomografie corneeană și aberometrie
  • Exoftalmometrie

Consultația oftalmologică completă

Anamneză

Discuția inițială, în cadrul căreia pacientul explică de ce a venit la control, ce probleme oculare anterioare a avut, furnizează informații referitoare la antecedentele sale medicale (boli asociate, tratamente efectuate, eventuale alergii) și antecedentele familiale.

Examinarea aspectului exterior al ochilor și pleoapelor poate oferi informații importante despre starea de sănătate a acestor structuri și poate ajuta la detectarea unor probleme oftalmologice sau generale. Iată câteva aspecte pe care un profesionist în domeniul sănătății ar putea să le examineze:

  1. Simetrie: Ochii ar trebui să fie simetrici în dimensiune și formă. O asimetrie poate indica probleme precum strabismul sau alte afecțiuni.

  2. Forma pleoapelor: Pleoapele ar trebui să fie închise complet în mod normal, iar orice umflare sau schimbare în formă poate sugera o infecție sau alte probleme.

  3. Umflături sau saci sub ochi: Pot indica oboseală, alergii sau alte condiții medicale.

  4. Culoarea conjunctivei: O conjunctivă sănătoasă ar trebui să fie de culoare roz deschis. O conjunctivită sau alte probleme pot cauza roșeață sau schimbări de culoare.

  5. Aspectul corneei: Transparența și claritatea corneei sunt esențiale pentru o vedere sănătoasă. Orice opacitate sau neregularitate ar putea indica o problemă oculară.

  6. Lacrimare: Un exces de lacrimare sau uscăciunea ochilor pot indica diverse probleme, de la iritații minore până la afecțiuni mai grave.

  7. Prezența crustelor sau descuamarea pielii: Aceste simptome pot indica afecțiuni ale pielii sau infecții.

  8. Deschiderea pupilei: Pupila ar trebui să se contracte sau să se dilate în mod normal în funcție de nivelul de lumină. Diferențe neobișnuite pot fi semne ale unor probleme nervoase sau oftalmologice.

Reprezintă măsurarea dioptriilor cu ajutorul unui aparat special denumit autorefraktokeratometru în cazul adultiilor și copiilor peste 3 ani iar pentru copiii sub 3 ani se utilizează un alt aparat, Plus Optics.

La persoanele cu vârstă până în 40 de ani și nu numai, este necesară repetarea acestei măsurători după folosirea unor picături, adică se efectuează refractometrie cu cicloplegie.

Scopul utilizării picăturilor este acela de a determina adevăratele dioptrii, înlăturându-se, pentru o scurtă perioada de timp, reglajele efectuate de musculatura ochiului.

După aceste picături, pentru câteva ore, este dificilă vederea la aproape, iar la distanță apare fotofobie (lumina supără). Efectul durează câteva ore și nu este indicat să conduceți.

Constă în verificarea capacității pacientului de a citi cifre și litere de pe un panou luminos, situat la distanță, apoi citirea unui text imprimat la 30-40 cm (testarea vederii la aproape) fără corecție cu lentile, cu corecție cu lentile proprii și cu corecție cu lentile testate. În acest moment, dacă este nevoie, se prescriu ochelari.

Pentru depistarea unui strabism, a unei pareze și apoi, testarea vederii binoculare (capacitatea celor doi ochi de a funcționa în simultan).

Permite examinarea părții anterioare a globului ocular (cornee, iris, cristalin) dar și a părții posterioare a globului oculare (retină, vasele de sânge și nervul optic). Se efectueze de fiecare dată după dilatarea pupilei (după utilizarea picăturilor care modifică vederea).

Un alt test oftalmologic care asigura funcționarea optimă a aparatului vizual care are ca valori normale între 10 mmHG și 24 mmHG. În situația în care presiunea intraoculară depășește limita maximă vorbim despre hipertensiune oculară care poate avea repercusiuni majore asupra aparatului optic, cu perturbarea vederii. Pahimetria (grosimea corneei) este foarte importantă în evaluarea corectă a presiunii intraoculare. Măsurătoarea se poate face prin metodă non-contact (tensiunea oculară se măsoară cu ajutorul unui jet de aer, fără să se atingă ochiul sau cu tonometrul computerizat non-contact) sau prin metoda contact, cu atingere, tonometrul Pascal. Aceasta din urmă este mai precisă și presupune administrarea înainte a unor picături de anestezie (care însă nu modifică deloc vederea). Măsurarea tensiunii oculare permite depistarea glaucomului, afecțiune care poate duce la orbire.

Se stabilește diagnosticul, dacă este nevoie, se prescriu ochelari, tratamente chirurgicale sau nonchirugicale se stabilesc alte investigații necesare pentru obținerea unor amănunte suplimentare (există multe alte explorări oftalmologice ce se pot efectua cum ar fi câmpul vizual, ecografie oculară, tomografie oculară, topografie oculară însă doar la nevoie), se stabilește data următorului control.

În anumite situații, examinarea poate să nu cuprindă toți acești pași – de ex., când pacientul vine cu corp străin ocular: chiar dacă se verifică vederea, nu este momentul prescrierii ochelarilor.